Adenoidita este o afectiune provocata de o infectie microbiana sau virotica a tesutului glandular din regiunea nazo-faringiana.
Adenoidita se clasifica astfel:
– Adenoidita acuta;
– Adenoidita subacuta;
– Adenoidita recidivanta cronica.
Debutul bolii este specific cu episoade febrile, incapacitatea bolnavului de a respire si sforait. Netratarea adenoiditei acuta evolueaza in timp transformandu-se in adenoidita cronica numita polipi nazali- formatiuni vegetative.
Pacientii care au aceasta afectiune respiratorie, dorm in mod frecvent cu gura deschisa sforaind in timpul somnului.
Adenoidita este o inflamatie a cailor respiratorii aeriene superioare obturand orificiile foselor nazale ducand astfel la incapacitatea pacientului de a respira in mod normal.
Complicatiile bolii pot fi:
– Otita medie;
– Rinobronsita;
– Laringite, traheite
– Adenite lateroecervicale, angine acute eritematoase,
– Tulburari digestive- diaree parenterala.
Prezenta polipilor nazali determina o afectare serioasa a calitatii vietii pacientului.
Adenoidita netratata poate duce la scaderea acuitatii gustative si olfactive( pacientul isi pierde gustul si mirosul).
Polipii se dezvolta in nas unilateral, sau bilateral in sinusuri, adesea fiind asociati cu diferite alergii, cu astmul bronsic sau cu sinuzita cronica.
Cauza dezvoltarii polipilor nu este foarte bine cunoscuta si difera de la individ la individ, fiind totusi influentati de imunitatea fiecarui organism in parte. Polipii se pot forma la orice varsta. Rata de imbolnavire este de aproximativ 10-15 pacienti din 100, barbatii fiind mai predispusi decat femeile.
Adenoidita la copii este mai rara; orice copil mai mic de 15 ani, care are adenoidita trebuie investigat pentru mucoviscidoza!!!
25-30 % din cazuri sunt asociate cu astmul bronsic si 12 % din cazuri cu intoleranta la aspirina!
Simptomele polipilor nazali:
– Infundarea nasului;
– Congestia nazala;
– Dureri de cap sau dureri faciale;
– Presiune la nivelu lfetei;
– Sforait;
– Dormitul cu gura deschisa, respiratie exclusive orala;
– Pierderea mirosului si a gustului.
Tratamentul poate fi:
– Tratament medicamentos stabilit de catre medical specialist ORL in urma unei investigateii amanuntite;
– Tratament chirurgical recomandat tot de catre medical specialist ORL, acesta fiind ca ultima solutie in cazul in care tratamentul medicamentos nu este eficient. Interventia chirurgicala se numeste polipectomie;
– Tratamentul prin haloterapie, respective salinoterapie, inlaturandu-se simptomatologia rinitei, pacientul recapatandu-si atat mirosul cat si gustul.
Haloterapia poate fi o metoda de vindecare a adenoiditei, in acelasi timp fiind si o metoda de preventie deoarece sarea are un efect bacteriostatic. Particulele de sare au o incarcatura negativa considerabila cuprinsa intre 6-10 nk/ mc, iar suprafata cailor respiratorii au o usoara incarcatura electrica pozitiva.
Din aceasta cauza microparticulele de sare au capacitatea de a patrunde in sistemul respirator si de a se lega de epiteliul cailor respiratorii ajutand la “ curatirea” lor.
Simptomele adenoiditei pot fi destul de iritative si pot afecta foarte mult calitatea vietii..
Indiferent de forma sa, este foarte important sa fie diagnosticata corect si la timp, intr-un stadiu incipient, putand fi tinuta sub control si tratata corespunzator fara forme de recidiva. Neglijarea poate duce la complicatii severe in tot organismal deoarece o respiratie incorecta duce la afectiuni grave ale tuturor organelor. Totodata, este foarte important de stiut factorii care au determinat aparitia bolii si evitarea acestora pe tot parcursul vietii.
